Déclinaison / Conjugueur latin
SINGULIER |
Nom. | obiectatus |
Gen. | obiectati |
Dat. | obiectato |
Acc. | obiectatum |
Abl. | obiectate |
Voc. | obiectato |
PLURIEL |
Nom. | obiectati |
Gen. | obiectatōrum |
Dat. | obiectatis |
Acc. | obiectatos |
Abl. | obiectati |
Voc. | obiectatis |
SINGULIER |
Nom. | obiectată |
Gen. | obiectatae |
Dat. | obiectatae |
Acc. | obiectatam |
Abl. | obiectată |
Voc. | obiectatā |
PLURIEL |
Nom. | obiectatae |
Gen. | obiectatārum |
Dat. | obiectatis |
Acc. | obiectatas |
Abl. | obiectatae |
Voc. | obiectatis |
SINGULIER |
Nom. | obiectatum |
Gen. | obiectati |
Dat. | obiectato |
Acc. | obiectatum |
Abl. | obiectatum |
Voc. | obiectato |
PLURIEL |
Nom. | obiectata |
Gen. | obiectatōrum |
Dat. | obiectatis |
Acc. | obiectata |
Abl. | obiectata |
Voc. | obiectatis |
Parcourir le dictionnaire
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
T
U
V
W
X
Y
Z
{{ID:OBIECTATUS100}}
---CACHE---
|
Visitez nos sites:
En français
In english
In Deutsch
En español
Em portugues
По русски
Στα ελληνικά
|
Ën piemontèis
|